Svaneti, regiunea din nord-estul Georgiei, îşi conservă tradiţiile milenare şi mizează pe dezvoltarea turismului. Svaneti este o regiune muntoasă situată în nord-estul Georgiei. Provincia Svaneti, regiunea din nord-estul Georgiei, îşi conservă tradiţiile milenare şi mizează pe dezvoltarea turismului.
Svaneti este o regiune muntoasă situată în nord-estul Georgiei. Provincia istorică, locuită de etnici svani, mai este cunoscută sub numele de "Ţara celor o mie de turnuri", datorită construcţiilor de piatră ce se înalţă pe colinele sale.
Construite între secolele IX şi XIII, fortăreţele aveau menirea să-i ajute pe localnici în lupta împotriva invadatorilor străini sau a triburilor înrudite, svanii fiind recunoscuţi pentru sângeroasele atacuri de vendetă.
Toamna, când apa din zăpada munţilor încetează să se mai scurgă, sătenii din regiunea Svaneti din nord-vestul Georgiei pornesc în căutare de aur. Depuneri fine de metal preţios aduse de curenţi sunt descoperite pe albia râului Engury.
Etnicii svani îndeplinesc de secole ritualul ancestral. Istoricii giorgieni cred că el a inspirat mitul grecesc al Lânii de aur. Potrivit legendei, Iason şi argonauţii au navigat pe Marea Neagră spre regatul din Kolchis, unde astăzi se află Georgia. Cu secole în urmă, localnicii din ţinutul Svaneti puneau lână de oaie în râu pentru a aduna particule de aur, după care o puneau la uscat.
Sătenii din Yeli îşi amintesc cum Stalin, dictatorul roşu - care era de origine georgiană şi se numea de fapt Iosif Visarionovici Djugashvili - a trimis ingineri ruşi şi geologi în regiune să caute aur în cantităţi industriale. Planul nu a fost de lungă durată, regiunea era prea îndepărtată şi subsolul nu s-a arătat atât de bogat în zăcăminte aurifere pentru a face viabile exploatările. Prospecţiunile au revenit în sarcina localnicilor.
Aurul este tot mai greu de găs