Nu mai e nici un dubiu, clasa politica de la Bucuresti munceste din greu pentru obtinerea clauzei de salvgardare pe Justitie. Cu buna stiinta, pentru ca totusi nu cred in tembelismul absolut, Guvernul si Parlamentul si-au unit fortele pentru atingerea acestui scop. Comisarii europeni sunt pur si simplu fortati la o asemenea masura.
Surse din Comisie spun ca Frattini si Gray au cerut cate trei traduceri ale modificarilor operate la Codul de procedura penala, doar-doar or descoperi vreo inadvertenta. Pur si simplu nu le venea sa creada ca lucrurile au luat-o complet razna. Realitatea depaseste insa si cele mai negre asteptari.
Actiunile din ultima perioada nu sunt simple semnale de natura sa starneasca "ingrijorari", ci interventii brutale in punctul cel mai sensibil in viziunea Bruxelles-ului: legislatia.
Desfiintarea Comisiei de la Cotroceni in scopul clar de a bloca anchetarea ministrilor corupti, returnarea pe banda rulanta catre procurori a dosarelor acelorasi demnitari, cu obligativitatea reluarii probatorilor, au fost indicii clare ca actualul guvern omoara cu sange rece lupta impotriva coruptiei. Exista insa o marja de toleranta, generata de faptul ca legislatia scapase neatinsa.
Sa nu uitam ca inainte de integrare ridicarea steguletelor rosii de pe Justitie nu s-a datorat nici "rechinilor" pe care Frattini ii cerea prinsi si nici macar celor cativa pesti care sfaraiau anemic la foc mic, ci adaptarii legilor la normele europene, DNA-ului ce incepuse sa functioneze si increderii in taria lui Macovei, care se opunea oricaror interventii si presiuni politice la acest
capitol. Modificarea Codului Penal a spulberat si ultima iluzie, toleranta Bruxelles-ului fiind in acest moment zero. Clauza de salvgardare e in plic.
Reactia clasei politice dupa ce presa a dat in vileag "afacerea Codul", care ca
