In focul pregatirilor de Revelion, cu care se indeletnicesc acum romanii "high class" sau "cosmo", alegand intre ski in Elvetia sau plaja in Caraibe,nu multi mai sunt cei care pot sa-si aminteasca cu claritate un revelion de acum 20 sau 25 de ani.
Pe departe, pe langa masa pe care se gasea, in varianta fericita, o ruda de parizer, niste creveti, o supa de pui tacam, din care se itea acuzator o gheara de zburatoare si un "frate Petreus", gatit la punga in cuptor, memorabil era momentul discursului. Cand schitele umoristice cu Arsinel si Toma Caragiu sau tangourile Angelei Similea se intrerupeau brusc si aparea stema, urmata de o freza in valuri, se depasea ultimul plan de tip cincinal al vechiului an : cel de injuraturi pe cap de locuitor. In fata unor vorbe de bine, de genul "Cu prilejul Anului Nou va urez din toata inima, dragi compatrioti, noi si noi realizari, satisfactii depline in munca si viata, implinirea tutulor dorintelor", romanii, cu un curaj nebun generat de sampania Zarea, luata pe sub mana de la alimentara de la coltul blocului, incepeau sa amestce Scornicestiul, cu calapodul de cizmar sau eprubetele coanei Leana. Nu toti insa manifestau acelasi simt civic responsabil in fata celui mai iubit fiu al poporului.
Astfel, in timp ce unii notau pe servetele cine a injurat si cum a injurat, pentru a raporta mai tarziu cadrelor, altii, si mai misteriosi, inca mai credeau cu sinceritate in victoria socialismului, prin munca intregului popor. Despre acesti oameni vorbeau cu abnegatie ziarele comuniste, inca de la jumatatea secolului trecut.
Un "Revelion patriotic" era si subiectul de greutate al ziarului Drapelul Rosu din 3 ianuarie 1956, care titra cu litere de-o schioapa pe prima pagina : "Cand ceasul de pe locomotiva condusa de comunistul Ioan C. arata miezul noptii, vestind sfarsitul vechiului an si inceputul celui nou, acceleratul de B
