Nu este prima dată când trec pragul localului La Maschera. Sunt momente în care nu găsesti masă, dar eu am fost norocos. Din cauza programului de functionare, aici nu îti permiti ore fanteziste de masă, si nici clientii nu încearcă acest lucru. De obicei, în jurul orei 21.00 localul se umple. Specific italian, asta spune meniul de la Maschera, iar cei din bucătărie asta încearcă să facă si mie mi se pare că reusesc.
Am luat pizza prosciuto funghi dintr-un motiv simplu: îmi plac foarte mult ciupercile! Lângă pizza am pus si o sticlă de vin rosu si sec (îmi place mult si asocierea asta). Am mai discutat cu amici vizavi de asocierea unei băuturi alcoolice la preparatele de origine italiană care au în componentă sosul de rosii... Din punctul meu de vedere, fiecare poate să bea ce vrea lângă pizza sau paste, dar la italieni ti se aduce vinul casei, rosu, nu berea casei!
Tot discutia asta îmi aduce aminte de o emisiune la una dintre televiziunile noastre, în care doi tipi simpatici au făcut o plimbare prin Europa. În fiecare tară se opreau si încercau să mănânce cât de traditional le permitea contractul de sponsorizare. În Italia au comandat pizza si, asa cum prevedea contractul, au luat câte o bere. Furia cu care acela care îi servea le-a luat vinul de pe masă si lehamitea cu care le-a adus două sticle de bere au făcut toti banii!
Cu toate comenzile care se duc spre bucătărie si pizzele care pleacă la casele doritorilor, cam în 20-25 de minute vine si comanda mea. Este tocmai ce mi-am dorit pentru seara asta: blatul este foarte subtire, ciupercile abundă, e în acelasi timp suculentă, dar nu crudă. Nu am comandat nici sos de rosii, nici ulei picant. ªi nu am cerut nici celebrul ketchup, care, fie vorba între noi, este strict americănesc si la ei e pus pe de toate, inclusiv pe chestia aia cu blat foarte gros căreia ei îi spun pizza...
Povestea odată
