Înainte să apeleze la o agenţie de promovare, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul "Grigore Antipa" treceau printr-o criză: lipsa publicului în sălile de expoziţie. Indiferent că au în Înainte să apeleze la o agenţie de promovare, Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul "Grigore Antipa" treceau printr-o criză: lipsa publicului în sălile de expoziţie.
Indiferent că au în spate o istorie de 100 de ani sau numai de 20, muzeele ţin pasul cu moda şi gusturile publicului. Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul "Grigore Antipa" din Capitală au învăţat din proprie experienţă că fără o minimă publicitate, asociată cu o activitate bogată şi cât mai atractivă, riscă să aibă în sălile de expunere mai mulţi angajaţi decât vizitatori.
"Efectul Antipa" a prins repede. În urma unei campanii publicitare, numărul vizitatorilor a crescut cu 368%. Căţelul cu tunsoare de dinozaur, mamuţii desenaţi cu graffiti pe ziduri sau cântecelul "Un pachyderm se legăna pe o pânză de arahnide..." au arătat că la muzeu timpul nu s-a oprit undeva pe la 1900 şi ceva, ci lucrurile au evoluat. Muzeul Ţăranului Român a încercat aceeaşi manevră de atragere a unui public tânăr.
Băbuţele de la ţară adunate la taclale au căpătat id-uri de messenger, iar costumele populare şi ulcioarele ţărăneşti şi-au găsit loc în magazine, alături de hainele de firmă. "Am luat imaginea veche şi prăfuită şi am transformat-o în ceva nou, captivant", povesteşte Irina Revnic, Brand Communication Executive, Leo Burnett.
"Dacă agenţia este dispusă să te ajute şi muzeul nu reuşeşte să schimbe optica faţă de vizitatori şi nu încearcă să ţină pasul cu inovaţia, atunci nu merită, pentru că oamenii te abandonează. Publicitatea făcută de Leo Burnett se adresează oamenilor tineri, deştepţi, cu simţul umorului", mai spune Revnic.
"Locul unde înveţi, te amuzi şi te relaxezi"
În 2002-2003 au fost zile când la
