Problemele legate de felul in care sunt conduse o buna parte din universitatile romanesti si controversele legate de ierarhiile universitare au fost readuse in aceste zile pe tapet de un proiect de lege. Prin intermediul acestuia se creeaza posibilitatea ca unii rectori sa fie alesi "pe viata". La Universitatea de Vest Timisoara, primele reactii au fost nefavorabile. In numele autonomiei
"Propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii Invatamantului", initiata de 48 de senatori si deputati, creeaza, teoretic, premisele pentru ca unele cadre aflate in prezent la conducerea unor universitati sa poata ramane in functie pe o perioada nelimitata, luandu-i-se, in numele autonomiei universitare, Ministerului Educatiei si Cercetarii posibilitatea de a interveni in alegerea rectorilor. In motivatia legii se spune ca "inexistenta in cadrul legal a unor prevederi privind dreptul universitatilor de stat de a-si stabili structurile si functiile de conducere, atributiile si modul de constituire, limiteaza autonomia universitara si creeaza posibilitatea luarii unor decizii arbitrare ale conducerii ministerului de resort".
Ca atare, initiatorii acestei legi vor sa limiteze "aria de competenta" ministeriala, transferand prerogativele legate de alegerea conducerii in totalitate catre universitati. Prin noua lege se vrea "extinderea aplicarii si la universitatile de stat a prevederilor Legii 489/2006 potrivit careia structurile si functiile de conducere ale acestora, modul de constituire, durata mandatelor si limitele de varsta ale cadrelor didactice sunt stabilite de carta universitatii iar universitatile pot infiinta functia de presedinte al universitatii, ordonator de credite, cu atributii stabilite de carta universitatii".
Teoretic, dupa cum remarcau si voci din societatea civila, aceste modificari legislative ar crea posibilitatea ca rectorii s
