Presa locală păstrează o atitudine negativă faţă de populaţia rromă, indiferent de regiune. Un studiu realizat de Fundaţia „Romani Criss” arată că, totuşi, majoritatea ziariştilor au adoptat denumirea de rromi în articolele lor, în loc de ţigani sau alte apelative. Studiul „Romii şi mass-media: instruire în domeniul promovării şi respectării drepturilor omului” a fost realizat prin monitorizarea ediţiilor electronice de la şase cotidiane locale, printre care şi „Bună Ziua, Braşov!”, precum şi ale opt cotidiene cu tiraj naţional. Monitorizarea a avut loc timp de un an, între octombrie 2006- octombrie 2007. „Analiza a urmărit determinarea măsurii şi modului în care presa scrisa centrală şi locală din Romania a reflectat minoritatea rromă în articolele publicate”, se arată în raportul „Romani Criss”.
Mai mult „rromi”
decât „ţigani”
Numărul total de articole apărute pe parcursul celor 11 luni în cele şase ziare locale a fost semnificativ, înregistrându-se o creştere în lunile martie, iulie şi august. „Din totalul de 584 de referiri înregistrate în perioada octombrie 2006-august 2007 cu privire la comunitatea rromă, 60 de articole reflectau atitudinea pozitivă a jurnalistului faţă de rromi, în 276 de articole atitudinea a fost negativă, iar 248 articole sunt neutre”. Totuşi, presa chiar dacă atitudinea este preponderent negativă, majoritatea jurnaliştilor au folosit termenul „rrom” în loc de „ţigan” (29%), „bulibaşă” „piranda” „tuciuriu” în opt articole şi „puradei” (fiecare, sub 3%).
3% despre
„ţigancă împuţită”
Un lucru care nu s-a schimbat foarte mult în ultimii ani este proporţia mediatizării actelor criminale la care s-au dedat membrii comunităţii rrome. Astfel, infracţionalitatea romilor a ocupat 27% articole. De la 3% în jos în spaţiul mediatic s-au situat subiectele despre artişti rromi, situaţia romilor din st
