Anul acesta, Italia si lumea intreaga sarbatoresc 300 de ani de la nasterea veselului Carlo Goldoni (1707-1793),
unul dintre cei mai vitali si iubiti autori de comedii ai Europei. in memoria lui si a celor care, intr-un fel sau altul,
l-au adus pe meleagurile noastre, am incercat sa scotocesc prin biblioteci dupa articole, studii, cronici, marturii felurite,
spre a da la iveala ce si cit stiu romanii despre Goldoni si datorita cui.
Marturia adusa aici e incompleta si acorda mai multa atentie trecutului indepartat decit celui recent, iar aceasta pentru ca, asa cum se intimpla adesea in astfel de cercetari, ceea ce scoate ea la iveala nu sporeste atit cunoasterea autorului, cit autocunoasterea noastra – ceea ce, poate, o face mai putin zadarnica.
Cum si cit s-a scris despre el?
Socotind ca piesele lui Goldoni sint traduse si jucate in multe tari ale Europei inca din timpul vietii autorului, ca opera lui este editata in repetate rinduri si studiata critic chiar in secolul sau si nu doar in Italia, in Romania scrierile despre Goldoni sint mai degraba intirziate. Desi datele pe care le voi prezenta mai jos atesta o prezenta mult anterioara a lui Goldoni in peisajul cultural romanesc, totusi prima mentiune critica pe care am reusit s-o gasesc dateaza abia din 1874, intr-un articol al lui Gr.H. Grandea1 aparut in Convorbiri literare, in care se trateaza tema iubirii in piesele de teatru si unde Goldoni este comparat cu Vittorio Alfieri. Cele doua nume reprezinta culmile scrierii teatrale in Italia secolului al XVIII-lea, primul pentru comedie, al doilea pentru tragedie, iar literatii romani ai secolului al XIX-lea le cunosc pe amindoua si le acorda o importanta la fel de mare.
A doua aparitie gasita este cronica teatrala pe care Emil D. Fagure o face, in 1901, in Adevarul2, la premiera comediei Hangioaica (La l