Rutina traiului în comun şi lipsa vieţii sexuale distrug un cuplu după câţiva ani de convieţuire . Încetarea vieţii sexuale înseamnă cu adevărat sfârşitul unui cuplu sau este doar un Rutina traiului în comun şi lipsa vieţii sexuale distrug un cuplu după câţiva ani de convieţuire .
Încetarea vieţii sexuale înseamnă cu adevărat sfârşitul unui cuplu sau este doar un nou început în doi? La această întrebare, pe care, deopotrivă, bărbaţii şi femeile o ridică frecvent, încearcă să răspundă şi să ofere soluţii psihoterapeuţii.
"Ne iubim trei luni, ne certăm trei ani şi ne tolerăm treizeci de ani". Este, din păcate, deviza multor cupluri occidentale din ultimii ani. Statisticile arată că durata medie de viaţă a unei căsnicii nu depăşeşte patru-cinci ani. În cele mai multe cazuri, după câţiva ani, relaţiile dintre parteneri se rezumă strict doar la un soi de parteneriat de convivialitate.
Sexul devine o rutină, mai ales dacă în familie apar şi copiii. Unii bărbaţi, dar mai ales femeile, consideră în mod greşit că anii de căsnicie sau naşterea unui copil echivalează cu încetarea sau scăderea în intensitate a relaţiilor sexuale dintre parteneri. Unele femei acceptă acest lucru ca pe ceva de la sine înţeles, în timp ce altele se simt frustrate când pasiunea scade şi vor să o reînvie.
Importanţa componentei sexuale depinde, evident, de ambii parteneri şi, după ce relaţia sexuală se întrerupe, relaţia poate continua neschimbată doar dacă ambii parteneri nu se simt frustraţi de această situaţie. Există oameni care nu simt lipsa actului sexual. Sunt însă şi situaţii când fie femeile, fie bărbaţii sunt tentaţi să-şi caute împlinirea erotică în afara cuplului.
Olivier Florant, sexolog şi consilier marital, susţine, spre exemplu, că dragostea şi sexul sunt un liant puternic în cuplu, un motor care împinge relaţia timp de mai mulţi ani. "Însă, este un
