In "valul anti-comunist", de reabilitare si despagubire a fostelor victime ale regimului de dinainte de ’89, statul roman a reusit performanta sa creeze o noua patura de imbogatiti care au profitat pe nedrept de legile reconcilierii. Astfel, speculandu-se faptul ca multe din procesele de revendicare sau despagubire ale unor victime ale comunismului sunt bazate pe o documentatie foarte subtire, deloc greu de falsificat, nu putini sunt impostorii care, cu ajutorul unor acte masluite, au pozat in victime sau urmasi ai unor victime ale comunismului si au solicitat cantitati uriase de aur sau imobile de valori fabuloase confiscate de comunisti.
Istorici si arhivari timiseni confirma ca multe dintre aceste acte in baza carora comunistii au facut confiscari sau nationalizari in vestul tarii erau dezastruos intocmite, de niste oameni nepregatiti. Iar cand in joc sunt mize foarte mari, asemenea greseli nu raman nespeculate. Cursa despagubirilor
Pe langa revendicarile de imobile si metale pretioase confiscate de comunisti — si care an de an dijmuie bugetul de sume imense, destinate despagubirilor — statul roman pare sa nu impuna nicio limita in ceea ce priveste reconcilierea postcomunista. Astfel, de curand, cu sprijinul nemijlocit al Guvernului, s-a solicitat prelungirea termenului-limita de depunere a cererilor pentru dobandirea statutului de luptatori anticomunisti, dandu-se astfel apa la moara speculantilor care isi pot confectiona biografii false, pentru ei sau pentru parintii lor, de dizidenti anticomunisti, cu scopul de a face revendicari de bunuri confiscate sau a solicita indemnizatii si drepturi cuvenite eroilor anticomunisti.
Mai nou, statul pluseaza la "loteria" revendicarilor si despagubirilor, aratandu-se dispus sa accepte aproape orice mijloace de proba pentru cei care sustin ca, incepand cu 1944, ei personal sau parintii ori bunicii lor au
