Jurnalul Naţional vă prezintă in premieră şi in exclusivitate documente din Arhiva CC al PCR despre momentul Braşov â87. Vinovaţi erau, in opinia dictatorului, activiştii care nu-şi făcuseră satisfăcător "munca de partid".Â
"Nu se poate merge mai departe aşa, tovarăşi!"
Cum a privit conducerea partidului revolta de la Braşov, aflăm din documentele intocmite in acea vreme in şedinţele, considerate pe-atunci mari secrete de stat, prezidate de Ceauşescu. Aduse acum la cunoştinţa cititorilor - in premieră şi exclusivitate de Jurnalul Naţional.
Ce ştia Ceauşescu despre viaţa oamenilor din ţară? Cerea să fie minţit, se prefăcea a crede că "intregul popor" ii mulţumeşte pentru clarviziunea cu care veghează la "bunăstarea" sa, ori discuta duplicitar realităţile ţării - sincer şi deschis cu "acoliţii" şi in lozinci cu "masele"? Cum s-a ajuns la starea de lucruri impinsă in extrema "războiului cu teroriştii" din 1989, al cărei gong bubuise, fără efect pentru milioanele de romăni, cu doi mai inainte la Braşov?
ULTIMUL BASTION AL "LAGÃ...RULUI". Cine-a trăit, adult, acele vremuri işi aminteşte că in Romănia era frig, intuneric şi foame. Cănd ultimul "ţar roşu al Kremlinului" declarase public căutarea unor căi pentru revitalizarea sistemului, olteanul din Scorniceşti se sumeţise măndru că el aplicase deja "noile mecanisme economico-financiare" romănilor de sub talpa lui.
Intr-adevăr, Ceauşescu atinsese performanţe unice in lagărul socialist. Veteranul ordinului revoluţionarilor de profesie europeni - ce sărise din inchisoare direct in Olimpul puterii, fără a mai putea fi coborăt pănă la moarte de-acolo! - combinase obligaţiile cetăţenilor de după război cu practicile "dictaturii proletare". Reuşise, după observaţiile lui Dumitru Popescu (rectorul Academiei "Ştefan Gheorghiu" in acea vreme), să anuleze
