Vad ca Traian Basescu nu e cu nimic mai bun decit era Ion Iliescu, la vremea lui. Asa cum Iliescu s-a folosit de PSD – si PSD de Ion Iliescu –, asa se foloseste si Basescu de PD, cu reciproca valabila. Iar daca stau bine sa ma gindesc, actualul sef al statului e chiar cu un grad de nesimtire mai sus. Ca iti sprijini fostii colegi de partid, total anticonstitutional, ca intervii pentru unul, pentru altul, e una.
Dar sa te folosesti de structurile din teritoriu ale fostului tau partid ca sa organizezi o conferinta de presa cu jurnalisti alesi pe sprinceana, dintre cei mai supusi si timorati, ca sa iti continui cheful tau prezidential de referendum, asta mi se pare impardonabil. Explicatia presedintelui e de-a dreptul hilara: ca a cerut sprijinul tuturor partidelor, dar numai PD-ul a raspuns. in primul rind, nu vad ce obligatie aveau partidele de a raspunde, in cazul in care Basescu chiar le-a solicitat ajutorul, iar in al doilea rind, e limpede ca lumina zilei cum si de ce „doar“ PD-ul s-a implicat. Cu asa o colaborare strinsa intre presedinte si noul „cel mai mare partid“, viziunea cristiantudorpopesciana a dictaturii si a partidului unic incepe sa capete contur...
Fostul „cel mai mare partid“, ca tot veni vorba, adica PSD, e zguduit, in continuare, de conflicte interne. Ion Iliescu a iesit din nou la rampa cu un atac la adresa lui Geoana. Placa e aceeasi – presupusa amicitie politica dintre acesta si Palatul Cotroceni. Dupa cum se vede, pe Ion Iliescu nu-l intereseaza cit de vasta e puterea la cirma careia s-ar putea instala; important e sa fie o putere, cit de mica.
Chiar si una minuscula, provenita din farimitarea spre care PSD-ul se indreapta, impins de nestapinirea unui pensionar bolsevic care nu vrea nicicum sa-si traiasca batrinetile in liniste.
Cum mai putem avea incredere in atacurile presedintelui la adresa oliga