Prima plaja amenajata la mare dateaza din 1882, cand in dreptul Hotelului Carol din Constanta, cu o cheltuiala de 7.071 lei, s-au ridicat doua baraci din scanduri, la 1,20 metri deasupra apei, fixate cu sine de fier pe fundul marii. Intre baraci se afla un bazin acoperit, iar in jurul bazinului - 21 de cabine pentru barbati si 10 pentru femei.

Baia nu se facea la vedere, iar costumul de baie le acoperea pe femei pana la gat. Intrarea era platita cu sume cuprinse intre 25 si 50 de bani. La 1890, cea mai cautata plaja era la Vii, cea mai inverzita zona a Constantei, unde existau totodata un parc si un restaurant. In 1887, o plaja a fost amenajata langa biserica armeana, iar in anii urmatori - altele doua in incinta portului.

In 1904, Anghel Saligny a proiectat construirea unui dig care sa opreasca migrarea nisipului si sa ingaduie amenajarea de plaje pe o intindere mai mare. Doi ani mai tarziu s-au deschis Baile moderne, unde se faceau impachetari cu namol (adus de la Techirghiol) si alte bai medicinale pentru barbati, femei si copii. Presa vremii le lauda ca fiind la inaltimea marilor stabilimente de acest fel din Europa.

Plaja cea mai renumita si cautata era la Mamaia, pe limba de nisip dintre lacul Siutghiol si mare, amenjarea ei incepand sa se faca in 1905, la initiativa primarului Constantei, Ion Banescu, care a obtinut concesionarea a 192 ha in catunul Mamaia. Arhitectul peisagist E. Redont a intocmit planul de infrumusetare si de plantare a plajei si a imprejurimilor sale. Ideea lui Banescu a prins repede. 130 de personalitati ale tarii au cumparat loturi de pamant in noua statiune, cu 30 de bani metrul patrat.

Ministerul Lucrarilor Publice a construit atunci doua pavilioane, a cate 56 de cabine fiecare, terminate cu un foisor elegant. Pentru acces la plaje, calea ferata a fost extinsa. Mamaia mai avea si 45 de gherete pe roti pentr