In perioada 20-22 noiembrie 2007 se desfasoara la Targu Mures al doilea curs postuniversitar "Notiuni de baza in diagnosticul si tratamentul tulburarilor respiratorii de somn". "Pozitionarea metodelor de diagnostic in algoritmul de diagnostic; Diagnosticul pozitiv si diferential" si "Apneea obstructiva de somn si BPOC-ul" au fost lucrarile prezentate de prof. dr. Gabriela Jimborean. Aceasta a enumerat simptomele nocturne si diurne, dar si care sunt factorii de risc in apneea obstructiva de somn: varsta inaintata, factorii genetici, obezitatea, alcoolul, consumul de sedative sau hipnotice inainte de culcare, tonusul muscular scazut, deformarea coloanei, tulburarile coloanei. Prof.dr. Gabriela Jimborean a atras atentia si asupra faptului ca in 30% din cazurile de hipertensiune arteriala (HTA) este prezent si sindromul apneei de somn (SAS) si ca in 58% din cazurile de SAS este prezenta si HTA. Abordarea neurologica a apneei de somn i-a apartinut sefei de lucrari dr. Rodica Balasa. "Tulburarile neurologice pot duce la apneea de somn si invers apneea de somn poate duce la tulburari neurologice. Tulburarile de somn pot fi asadar asociate in primul rand bolilor psihice, apoi bolilor neurologice si alltor boli precum ischemia cardiaca nocturna, astmul nocturn, ulcerul si altele. Printe functiile biologice ale somnului se numara cele de refacere tisulara a creierului si a corpului, de adaptare, de consolidare a memoriei, de termoreglare. Sunt foarte importante masurile de igiena ale somnului: dormitul atat cat este necesar, un orar regulat de somn, reducerea consumului de cafea, alcool, tutun, practicarea exercitiilor fizice cu 4-5 ore inainte de somn. Tratamentul poate consta in masuri generale precum scaderea in greutate, evitarea alcoolului, a sedativelor, prin masuri fizicale-ameliorarea calitatii vietii, dispozitive mandibulare sau prin tratament chirurgical", a exp