La inceputul campaniei electorale au fost cateva voci anemice despre alegeri, apoi parca s-au mai calmat, ca acum spre finele ei sa se emita din ce in ce mai multe pareri pro sau contra unuia sau altuia dintre candidati. Tipic pentru dezbaterile televizate sau chiar si la emisiunile contra cronometru la radio, este acea inversunare a participantilor de a iesi in fata, de a vocifera, de a nu-l lasa pe adversar sa-si deschida gura. Adesea se lasa cu un vacarm de nedescris toata discutia. Saracii moderatori incearca in zadar sa calmeze spiritele, sa anunte minutele ramase din frumoasa emisiune care se pierde pe atacuri la persoana, in stilul specific copiilor de la gradinita (corectati-ma daca gresesc). Ce se inteleaga bietul alegator? Ca de pune cap la cap vorbele grele aruncate in stanga si in dreapta ajunge la concluzia ca pleaca ai nostri, dar vin ai nostri, ca nici unul nu-i mai breaz ca celalalt, ca e rau cu rau, dar e mai rau fara cel rau! Si atunci se intreaba precum cetateanul turmentat, eu cu cine votez? Am ascultat parerea multora dintre cei care ar avea drept de vot duminica. Unii spuneau ca nu se duc ca sa nu-si piarda vremea, altii ca se duc ca sa anuleze macar cate un vot, iar cei care acum voteaza pentru prima oara ar vrea sa aiba din ce alege, dar nu prea au din ce. Cei mai in varsta, pensionarii care sunt cei mai constiinciosi la toate indatoririle cetatenesti, deci si la alegeri, se bucura. Chiar daca nu prea stiu cu cine sa voteze, ar vrea sa fie macar anual cate o alegere, ca vezi doamne, li s-ar mai promite macar sau chiar li s-ar mai mari cu ceva pensiile! Ca se vede treaba, cand doi se cearta, al treilea castiga!
La inceputul campaniei electorale au fost cateva voci anemice despre alegeri, apoi parca s-au mai calmat, ca acum spre finele ei sa se emita din ce in ce mai multe pareri pro sau contra unuia sau altuia dintre candidati. Tipic