» Deputatii romani si bulgari din Parlamentul European s-au gasit
de la inceput intr-o situatie ambigua.
» In momentul aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, pe 1 ianuarie anul acesta, parlamentele celor doua tari au trimis la Bruxelles un numar de deputati nationali, alesi in functie de compozitia politica a Legislativului national.
» De la bun inceput insa s-a stiut ca cei 18 deputati bulgari si cei 35 de deputati romani se aflau acolo doar provizoriu. Astfel ca activitatea celor 35 s-a impartit intre lehamite si exces de zel.
Majoritatea acestor deputati provizorii fusesera deja implicati in activitatea Parlamentului European intrucat erau deja observatori din partea tarilor lor, insa nici unul dintre ei nu avusese de infruntat alegeri europene. Cu toate astea, ei au fost impartiti, ca membri sau ca supleanti, in diferitele comitete si comisii parlamentare, uneori dupa criterii care nu au nimic de-a face cu orientarea politica sau cu pregatirea deputatilor. Astfel, deputata PRM de Neamt, Viorica Pompilia Georgeta Moisuc, din grupul – astazi dizolvat – al extremei drepte Identitate, Traditie si Suveranitate, a facut parte din Comisia pentru cultura si educatie, dar si, alaturi de alti deputati romani, din delegatia pentru relatiile cu China.
Cei 35 de europarlamentari romani s-au impartit intre patru grupuri parlamentare: opt au facut parte din Alianta Liberala (ALDE), noua au fost membri in grupul conservator (Partidul Popular European, PPE, crestin-democratii si conservatorii din Parlamentul European), 12 din grupul socialist, iar sase s-au afiliat grupului de extrema dreapta Identitate, Traditie si Suveranitate, grup care s-a dizolvat dupa retragerea celor cinci membri PRM. Socialistii s-au dovedit a fi grupul cel mai unit, votand intotdeauna in bloc. In schimb, cei noua PPE (cinci PD, trei UDMR si un delegat al
