Faptul ca nu toti romanii s-au dus sa-si stampileze buletinele de vot nu este o catastrofa. Comentatorii televiziunilor s-au napustit cu explicatii (ipoteze) care mai de care mai originale sau mai patimase, fiecare in functie de televiziunea la care s-a arondat. Daca esti la Voiculescu, atunci reiese ca oamenii n-au venit la vot de lehamitea provocata de Basescu si PD, daca esti la Vintu, reiese ca oamenii n-au venit la vot din cauza increderii scazute in politicieni, in parlamentari. Iar daca esti la Sirbu, tot din cauza politicienilor... ceva.
Explicatia, in schimb, este mult mai simpla si tine de ceva despre care afla un student la jurnalism in anul I. An pe care cei mai multi dintre jurnalistii si comentatorii de astazi nu l-au parcurs niciodata. Valoarea de stire. Pur si simplu, nici europarlamentarele, nici referendumul nu au prezentat valoare de stire, deci interes, pentru oameni: impact asupra populatiei, prezenta personalitatilor in contextul temei, conflict, inedit, proximitate.
Populatia a simtit miza scazuta sau, mai degraba, lipsa unei mize majore. Perceptia impactului actiunilor a 35 de oameni care se vor regasi printre alte citeva sute intr-un Parlament dintr-un oras pe care cei mai multi nu-l pot indica pe harta a depasit nivelul de intelegere al romanului.
In ceea ce priveste prezenta personalitatilor in contextul europarlamentarelor, cei care au mers la vot si au avut curiozitatea sa lectureze listele, cu siguranta ca au observat nume care nu ne spun nimic. Iar daca mai si urmaresc viata politica, au observat si cit de neinteresante sint marea majoritate a personajelor care au populat respectivele liste. Cu exceptia liberalilor, care au pescuit ceva personalitati din viata publica, si a liberal-democratilor, care si-au impins cea mai tare piesa in fruntea listei, pe Teodor Stolojan, marea majoritate a celorlalti si
