PUNCTUL PE EI

Pisica blăndă care zgărie rău a devenit un biet eufemism. Lupul in blană de miel, o altă expresie sărăcită de puterea sugestiei. Hiena, şacalul, doar nişte jivine şi ele, a căror ferocitate se manifestă in teritoriu bine marcat.

PUNCTUL PE EI

Pisica blăndă care zgărie rău a devenit un biet eufemism. Lupul in blană de miel, o altă expresie sărăcită de puterea sugestiei. Hiena, şacalul, doar nişte jivine şi ele, a căror ferocitate se manifestă in teritoriu bine marcat. Izolarea in sălbăticie face fiara inofensivă in raport cu omul. Poţi ocoli pericolul ocolind jungla. Ce te faci insă cu el, cu umanoidul pe care făţărnicia il poartă dincolo de graniţele precauţiei noastre? Te poţi considera un om norocos dacă ai şansa să nu te intersectezi in viaţă cu un asemenea exemplar. Dacă totuşi l-ai intălnit şi nu ţi-a rupt buzunarele, dacă te-ai petrecut cu el şi nu ai inregistrat avarii extreme, atunci eşti pur şi simplu copilul norocului. Cănd soarta este insă nemiloasă şi iţi hărăzeşte confruntarea cu dihania bipedă, rişti să fii urmărit toată viaţa de visul urăt. Animalul inteligent dar veros, logic dar visceral, aparent bine intenţionat dar in fond escroc fără scrupule devine devastator in relaţia cu omul de bună credinţă.

In urmă cu vreo zece ani am acceptat propunerea lui Cornel Oţelea de a mă transfera la Steaua ca ofiţer de presă. Urma să lucrez cu Marcel Puşcaş, pe atunci preşedinte al secţiei de fotbal, un om pe care nu-l cunoşteam foarte bine. Mi-a dat să citesc un plan de perspectivă pe care il găndise pentru fotbalul din Ghencea. Nu pot să vă spun căt de incăntat am fost. Am certitudinea că dacă acele idei s-ar fi materializat, Steaua ar fi fost acum un club de primă mărime europeană. Dar marea incăntare s-a transformat intr-o cumplită deziluzie. Sub stindardul bunelor intenţii defila omul de o perfidie in