Într-un apartament cu două camere din Piaţa Amzei din Capitală a trăit şi a creat în ultimii ani de viaţă poetul Nichita Stănescu.

1 /.

Când Nichita Stănescu s-a mutat înapartamentul dinPiaţa Amzei, în1975, lumea avea să cunoascăimediat faptul că acolo nu locuiaoricine. De la balconul său a atârnatmultă vreme o pânză pe care scria:„Hic sunt leones“, „Aici sunt leii“ -sintagmă folosită de romani pehărţi, acolo unde începeau teritoriilenecunoscute şi cu pericoleneaşteptate. A fost dată jos maitârziu cu tam-tam, după o întâlnirea comitetului de bloc. Într-un modciudat, prezenţa locatarului poet dela numărul 16, scara C, i-a atins pemulţi ca un braţ lung şi nevăzut.

Prin casa lui au trecut destuiscriitori români, tineri pe atunci,care aveau nevoie de recunoaştereamaestrului. Dar întâmplarea face căNichita Stănescu le-a schimbatvieţile şi oamenilor simpli dinpreajma sa, chiar dacă nu i-au păşitvreodată pragul. Un vecin i-ar fispus într-o zi poetului: „Ştii, dincauza ta m-a lăsat nevasta“. Femeiaîl părăsise pentru un altul care îi recitasecelebrele versuri „Dacă ţi-aşsăruta vreodată talpa piciorului/Nu-i aşa că ai şchiopăta puţin defrică să nu-mi striveşti sărutul?“.

Soare la tipografie

Pe 13 decembrie se împlinesc24 de ani de când poetul NichitaStănescu a părăsit această lume. Oplacă maronie anunţă, de cum teîndrepţi din Piaţa Amzei spre CaleaVictoriei: „Într-un apartament dinacest bloc a locuit şi creat în ultimiiani de viaţă poetul Nichita Stănescu“.Chiar şi după 24 de ani, oricelocatar din blocul cu numărul 9pare a avea ceva de spus desprepoet. Puţini au îndrăznit însă să-lcunoască. Era acolo şi atât. Vizavide apartamentul poetului locuieşteînsă o femeie care îşi aminteşte deun altfel de Nichita. Un Nichita maimult prieten decât vecin, unNichita „din familie“.

Dacă s-ar putea contorizaapropierea vecinil