Insecticidele celebre din secolele al XIX-lea şi al XX-lea - produse comerciale invocate de reclamele în plină afirmare, mari descoperiri ale vieţii moderne, esenţiale pentru comoditatea traiului - au lăsat urme interesante în limba română. Exemplul cel mai bun pare a fi termenul flit, înregistrat în DEX cu definiţia "insecticid folosit contra muştelor, ţânţarilor, puricilor etc.", însoţită de indicaţia etimologică "denumire comercială". În mod previzibil, Dicţionarul academic (DA, tomul II, F-I, apărut în 1934) nu înregistra cuvîntul; dicţionarul-tezaur îşi respecta astfel principiul de a ignora împrumuturile recente, adesea efemere, şi de a aduna în paginile sale în primul rînd termenii populari şi regionali; includea, de aceea, un omonim: regionalismul flit (din Banat şi Transilvania), cu sensul "bot, rît" şi cu folosiri metaforic-injurioase: "ţine-ţi flitul!". Noul dicţionar universal al limbii române (NDU, 2006), mai atent la limba vorbită actuală, cuprinde şi o expresie formată cu ajutorul cuvîntului flit - a trata cu flit, cu sensurile "a repezi", "a pune la punct", "a nu da atenţie". Mai frecventă în uz este totuşi expresia a da cu flit - "a alunga", necuprinsă în dicţionarele noastre generale, dar înregistrată de cele consacrate argoului. Nina Croitoru-Bobârniche, în Dicţionar de argou al limbii române (ediţia a II-a, 2003), izolează mai multe subsensuri ale expresiei: "a ironiza", "a înfrunta", "a determina să plece". Expresia este încă actuală, aşa cum o dovedeşte şi prezenţa sa în dicţionarele de argou on-line, alcătuite prin contribuţia voluntarilor. În aceste dicţionare, locuţiunea a da cu flit este explicată prin parafrazările "a da papucii, a termina o relaţie", sens ilustrat cu ajutorul exemplului "I-am dat cu flit la boarfă că mă enerva... janghina" (123urban.ro), respectiv prin "a nu da atenţie, a evita" - "Degeaba te bagi în seamă cu Maria, î