O apariţie recentă, o carte de 256 de pagini, al cărei autor abia a implinit 25 de ani, atrage atenţia printr-un titlu căt se poate de original, aproape şocant: "Proust a fost neurolog".

O apariţie recentă, o carte de 256 de pagini, al cărei autor abia a implinit 25 de ani, atrage atenţia printr-un titlu căt se poate de original, aproape şocant: "Proust a fost neurolog". Nici măcar un semn de intrebare nu indulceşte agresivitatea lui Jonah Lehrer.

La prima vedere pare să fie vorba despre incercarea de a stabili faptul că inţelegerea creierului uman aparţine in primul rănd artiştilor: scriitori, compozitori, pictori şi chiar bucătari, care au anticipat marile descoperiri ştiinţifice.

Cine a fost primul? Are vreo importanţă? Geniul este intotdeauna in avans faţă de restul lumii, ştim asta de pe vremea lui Leonardo. Printre artiştii pomeniţi se află şi compozitorul Igor Stravinski. Prima audiţie a "Ritului primăverii" a fost marcată de huiduieli la fel de intense ca aplauzele, dar şi de apariţia poliţiei. Descoperise oare Stravinski faptul că mintea are nevoie mai mult de conflict decăt de consonanţă? Poate că da, deşi interpretarea lui Lehrer este cel puţin discutabilă. El crede că ne putem adapta la noutate, că nimic nu rămăne dificil de inţeles, aşa cum susţine teoria modernă a neuroplasticităţii.

Muzica lui Stravinski rămăne surprinzătoare, la fel de indrăzneaţă ca la inceputurile ei. Un detaliu, Walt Disney a folosit-o in 1940 ca ilustraţie a celebrului desen animat "Fantasia", fără să mai provoace scandal, ca in 1913. O demonstraţie a teoriei care susţine că muzica ne tulbură doar atunci cănd obligă o parte a creierului, cortexul auditiv, să facă un efort pentru a descoperi o ordine ascunsă? Rămăne de văzut.

Apare şi faimosul bucătar, Auguste Escoffier, considerat expert in neurologie fiindcă ar fi introdus sosuri ce conţin u