S�mbata, �n Comunitatea armenilor de la Botosani a fost mare sarbatoare. Ca �n fiecare an, de Sf�ntul Iacob Martirul, armenii din Botosani gusta din supa vietii pentru sanatate, un obicei care dateaza din perioada precrestina, considerat oarecum pag�n chiar de catre membrii comunitatii din zilele noastre. Istoria �supei de vita� �si are originea �n secolul al XIV-lea. Comunitatea armeana de la Botosani este cea mai veche din tara. Aici au venit primele colonii, s-au statornicit �nca de la 1400. La �nceput, foarte multi membri ai comunitatii mureau, de vina fiind de neadaptarea la o alta clima, dupa cum �ncearca astazi sa explice oamenii de stiinta. Un armean, viseaza �ntr-o noapte spre Sf�ntul Iacob Martirul, unul din primii crestini care a fost martirizat, ca daca vor face o supa de vita, de fapt o supa din carne de animal sacrificat, numai cu mirodenii lipii nu vor mai muri. De e bogat, de e sarac trebuie sa man�nce fiecare din aceasta supa pentru sanatate. �Armenii, fiind oameni foarte bogati, au adus fiecare c�te un animal la sacrificat. �n ziua de Sf�ntul Iacob �nainte �i vedeai pe toti cu canita, cu tigaita, cu ce venea fiecare sa ia supa sa o man�nce �n ziua respectiva la masa acasa, pentru ca e important sa fie m�ncata acasa. Obiceiul este specific judetului Botosani, a doua s�mbata din decembrie. La armeni, Craciunul este de Boboteaza�, a spus presedintele Comunitatii armenesti din Botosani, Viorica Popa. Pe l�nga supa traditionala, mai sunt si lipiile care din mosi stramosi �nsotesc supa la masa vietii. �n acest an, organizatorii au pus supa �n sticle, si alaturi de lipii �n pungi de plastic pe care a fost scris numele fiecarui armean din comunitate. � Am vrut sa fie mai usor de �mpartit, am pregatit sacose pentru fiecare, cu biletel pentru fiecare enorias, pentru ca la noi comunitatea armeana nu este numeroasa, cu cei care au reiesit din familiile mixte su