In anul ce vine Romania va gazdui cel mai important eveniment international organizat vreodata la noi in tara si al doilea mare eveniment mondial al anului 2008, dupa Jocurile Olimpice de la Beijing. Peste 3.000 de oficiali, dintre care cateva zeci de sefi de stat sau de guvern, la care se adauga aproximativ 2.500-3.000 de jurnalisti vor fi oaspetii Bucurestiului si ai Romaniei. Cum arata Romania summit-ului NATO din 2008? Asa dupa cum insusi presedintele Traian Basescu recunostea: o tara care "nu stie incotro se indreapta". Daca facem o radiografie a "starilor" si a modului cum diferitele categorii sociale se raporteaza la problemele tarii, vom vedea ca nu stim incotro sa ne indreptam nu din cauza populatiei, care inca nu si-a pierdut inteligenta politica nativa, ci din cauza confuziei ideologice si intelectuale in care elitele conducatoare inca se afla. Si asta pentru ca scopul pe care ni-l propunem, in loc sa fie "integrare prin occidentalizare", este "aderare fara modernizare". Contributia populatiei la aderarea la NATO si UE Optiunea euroatlantica a Romaniei s-a materializat si pentru ca in toti acesti ani, in ciuda costurilor economice si sociale ale reformei, cetateanul roman a mentinut tot timpul un semnificativ sprijin popular pentru integrarea in NATO si UE. Solicitand si sprijinind integrarea euroatlantica, cetateanul roman a creat o mare presiune populara pe partidele politice. Cu o singura semiexceptie (respingerea de catre un anumit partid a integrarii in NATO), niciun alt partid politic nu a indraznit sa puna in discutie integrarea euroatlantica. Mai mult decat atat, in noiembrie 1996, Conventia Democratica a castigat alegerile cu un mesaj axat pe nevoia vitala a integrarii tarii in comunitatea euroatlantica. In 1999, pe timpul crizei din Kosovo, aceeasi Conventie Democratica a dus definitiv si ireversibil tara in tabara occidentala. Ulterior, celelalt