In micuta Sala 99, trei actori deosebiti - Carmen Ionescu, Iuliana Moise si Constantin Dinulescu - si un actor-regizor, Mircea Anca, ne propun intalnirea cu un altfel de Sartre si incearca de a-l scoate din canoanele "existentialismului" al carui promotor a fost si sa-l apropie de lumea de astazi

Din nou un actor, Mircea Anca se refugiaza in spatele scenei ca regizor intr-un spectacol in care este si creatorul scenografiei. E drept, Mircea Anca a studiat si regia, fiind absolvent al UNATC in 2003 la clasa Catalinei Buzoianu, iar spectacolul sau atrage prin coerenta si modernitatea viziunii regizorale. A ales o piesa dificila, "Cu usile inchise" de Jean Paul Sartre unul din reprezentantii curentului existentialist care a revolutionat literatura la mijlocul secolului trecut. Regizorul nu si-a permis o adaptare in intentia de actualizare a scrierii, ci o tratare cat mai realista posibil, a confruntarii a trei tipologii aflate intr-o situatie extrema si sunt fortate sa dezvaluie adevarul trait si ascuns al existentei lor dramatice. "Iadul" lui Sartre

in care cei trei ajung sa-si marturiseasca pacatele, este transformat doar intr-un spatiu inchis, un cerc definit printr-o cortina transparenta din folii de plastic, ce inchide universul personajelor, dar si al spectatorilor deveniti partenerii confesiunilor. Scenograful Mircea Anca prin decor si costume a reusit sa impuna atmosfera apasatoare solicitata de dramaturg.

Regizorul Mircea Anca a folosit decorul sau si pentru patrunderea spectatorilor in sala, cat si pentru finalul reprezentatiei, cand

acestia raman inchisi in spatiul destainuirilor, provocandu-i

parca a gandi la necesitatea reamintirii unor adevaruri trecute in uitare. Chiar daca regizorul Mircea Anca a fortat uneori cautarile disperate ale fiecarui personaj de a-si gasi partenerul existentei intime, fie prin scena tacuta dintre Estelle