Anul pe care il incepem ar trebui să aducă mai multă lumină şi mai multă maturitate şi in planul relaţiilor externe. Nu mă refer doar la evitarea unor gafe sau greşeli. Mă refer la un proiect clar de relaţionare (sub)regională, europeană şi transatlantică, proiect cu ţinte clar planificate, care să ne valorizeze interesele pe termen scurt şi mediu cel puţin. Proiect care lipseşte acum. Sau cel puţin aşa pare. Facem politică externă mereu conjunctural, fără să ţinem seama de marile evoluţii mondiale la care totuşi suntem parte.
Privind calendarul, zilele astea mi-am adus aminte de Howard Stern, probabil cel mai controversat animator de radio şi televiziune din America. O mare parte din cei care compun numerosul său public se declară indignată de conţinutul acelor emisiuni. "Dar de ce le mai urmăriţi?", intreabă sociologii. Răspunsul majoritar sună cam aşa: "Sunt curios să văd ce urmează...".
Viaţa politică romănească seamănă teribil cu o emisiune de scandal. Nu există nici un motiv să ne inchipuim că anul următor va fi diferit de ultimii trei. Acest articol e destinat celor care, dincolo de dezamăgire sau de indignare, rămăn curioşi să vadă ce va urma.
Două rănduri de alegeri vor aduce cu ele valuri de populism şi de dezbateri pe teme care mai de care mai fără legătură cu subiectele reale. Din păcate, nu trebuie să fii nici politolog şi nici profet ca să prevezi viitorul peisaj al scenei publice. Dincolo de toate astea, alegerile locale vor fi extrem de importante. Acolo, la nivelul comunităţilor, se va realiza (sau nu) procesul de asimilare a fondurilor europene. In fond, miza intregii integrări. Pe fondul scandalului permanent, pe care il numim duios administraţie centrală, răspunderea aleşilor locali va fi mai mare ca oricănd.
In 2008, aceeaşi integrare ar trebui să ne facă să vorbim m