Boboteaza sau Iordanul sarbatorita pe 6 ianuarie marcheaza sfarsitul ciclului de sarbatori dedicate Anului Nou si este inchinata purificarii mediului inconjurator, in special a apelor, de forte malefice. De Boboteaza se sfintesc toate apele, iar conform obiceiurilor crestinesti preotul se duce la o apa unde va arunca crucea. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

In afara de ritualul de scufundare a crucii in apa, romanii au adaugat numeroase practici de purificare: stropirea cu agheasma in casa, spalatul sau scufundarea rituala in apa raurilor sau lacurilor, aprinderea focurilor, afumarea vitelor si anexelor gospodaresti. Ca alimente rituale de boboteaza sunt specifice piftia si graul fiert.

Ajunul Bobotezei este serbat asemanator cu ajunul Craciunului. Masa traditionala din ajunul Bobotezei trebuie sa contina douasprezece feluri de mancare: coliva - grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( "galuste" ) umplute cu crupe, bors de "burechiuse" sau "urechiusele babei" - bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, "varzare" - placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.

Potrivit credintei populare, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o bucatica de busuioc; busuioc se pune si sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Ajunul Bobotezei era socotit, in egala masura, si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice.

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de