De mai multe ori, C. Stere a menţionat un duel al său, de fapt, o provocare la duel lansată unui director de ziar, neacceptată de acela. Ceva mai pe larg a vorbit în Spovedanie pentru oamenii cinstiţi, text publicat în martie 1908, în două ziare, unul din capitală, altul din Iaşi1, şi menit să pareze atacurile unor adversari politici. În speţă, după ce, în introducere, precizează că s-a hotărît cu greu "să întreţină publicul despre şsine însuşiţ", lucru pentru care nutreşte o adevărată aversiune, după ce îşi destăinuie "excesul de discreţie" manifestat chiar în publicistică, el narează următoarele:

"Trecuse abia vreun an şi jumătate de la intrarea mea în ţară. Indispus de atitudinea luată de mine într-o întrunire studenţească, un ziar de opoziţie a şi denunţat publicului pe Ťacest individ zdrenţărosť (niciodată nu m-am deosebit prin eleganţa portului, dar mai ales în viaţa de student) că trăieşte din Ťsubvenţia ce o primeşte de la prefectura de poliţieť. Am provocat la duel pe directorul ziarului, dar s-au găsit două persoane Ťde societateť, care au invocat sau care au insinuat motivul că eu, ca Ťveneticť, n-am dreptul la reparaţiune. Atunci am fost silit să iau de la poştă şi să public prin ziare un certificat atestînd că în timpul de la intrarea mea în ţară primisem regulat de la părinţii mei cîte 800 lei pe lună."

Nici de data aceasta Stere n-a furnizat informaţii precise, nu din cauza vreunui lapsus calami (de vreme ce citează termeni şi expresii), ci lăsînd impresia că menajează persoanele implicate. În continuare însă îşi exprima dorinţa/ speranţa ca, în cazul cînd "trecerea şluiţ pe acest pămînt va merita odată o biografie, acest document, din ziarele de pe vremuri, şsă nu fieţ trecut cu vederea".

Îndemnul acesta l-a şi reţinut Z. Ornea, unicul biograf cu adevărat al celui care a fost promotor al poporanismului şi autor al romanului-fluviu În