- Economic - nr. 3 / 7 Ianuarie, 2008 Protestele, criticile, chiar pichetarile sunt defulari, sa nu sara capacul, dar nu imping nicidecum masinaria inainte. Ea merge cu legea ei, care nu e nici legea opiniei publice, nici nu se acorda cu ea. Nu cu multa vreme in urma, toata lumea spunea ca nu se cuvine sa se privatizeze Banca Comerciala Romana, sa se dea centrala vietii bancare (si economice) a Romaniei pe mainile unor straini, care sa dispuna de noi cum vor. Asta gandeam noi. S-ar putea intampla ca la fel sa fi gandit si unii responsabili, parlamentari sau guvernanti. S-ar putea intampla ca trei sferturi din tara, si mai mult, sa fi gandit la fel. Totusi, Banca Comerciala Romana, cu toate opunerile, protestele, rezervele mentale, argumente logice si ideologice, s-a privatizat. Nu a putut impiedica nimeni aceasta fatalitate. Nu am nimic de obiectat asupra cumparatorului. Cu siguranta, este o companie respectabila si serioasa. Protestatarii au fost sau puteau fi considerati reactionari, limitati, depasiti, de catre cei care aveau adevaratele frane ale acestei operatii de expropriere nationala, ca si de cei care aveau un cat de mic interes ca acest lucru sa se produca. Aceia poate au fost rasplatiti, batuti pe umar, ingaduiti la conforturi si placeri. Intreaga operatie de instrainare s-a desfasurat in faldurile "democratiei", ale "pietei libere", ale "progresului". Poate am si fost felicitati de foruri externe de mare autoritate, care nu admit replica. Micii latrai, ca noi, putem latra in voie. Cine se uita in gura noastra ? Cine are vreo treaba cu ce se spune pe ici, pe colo prin presa ? Cine asculta proorocirile catastrofale ale cate unui lider politic, bun de discreditat in fel si chip? Poate acela aduce argumentele cele mai pertinente, dovezile cele mai eclatante, totul ramane doar un protest verbal, limitat, masturbator, caci tranzactia trebuia facuta cu orice pr