Traditiile de Boboteaza impletesc elementele crestine cu cele pagane in ritualuri savuroase

in ajunul sarbatorii de boboteaza, "hazii" au populat din nou ulitele satului bistritean Chintelnic. Unici in tara, hazii cei magici sunt, de fapt, sateni costumati cu masti care de care mai urate si care colinda fiecare gospodarie pentru a alunga spiritele rele de pe ulitele satului.

Obiceiul este specific doar satului bistritean Chintelnic. Conform traditiei, in zorii ajunului de Boboteaza, preotul din sat face sfintirea apei in biserica si porneste mai apoi cu crucea pe la casele enoriasilor. In vechile credinte, fortele necunoscute ale raului si intunericului se puteau lipi de sufletele oamenilor sau animalelor, precum si de obiecte. In ultimii ani, multe din mastile de odinioara au fost inlocuite cu unele cumparate din talciocuri.

In sudul Transilvaniei, statiunea Straja a fost locul unde, pentru al treilea an consecutiv, slujba de Boboteaza a fost oficiata la cota 1500, in aer liber, de parintele Daniel, staretul Schitului Straja. Apa a fost adusa de la 1700 de metri altitudine si a fost sfintita la crucea care strajuieste statiunea.

Dupa slujba, apa sfintita a fost impartita credinciosilor. Pe langa turisti, la slujba au participat si localnici, care s-au obisnuit sa parcurga pe jos drumul pana la cota 1.500. Pentru Valea Jiului, Boboteaza reprezinta o sarbatoare extrem de importanta. Unul dintre obiceiuri, pastrat in Uricani, spune ca vanatorii trebuie sa se fereasca de preot si de botez, altfel vor avea ghinion un an intreg.

In Arad, sute de credinciosi din judete din vestul tarii au participat la slujba de sfintire a Aghiasmei Mari, care s-a desfasurat pe malul raului Mures, in spatele Manastirii Hodos Bodrog.

In timpul slujbei, au fost eliberati trei porumbei, care simbolizeaza pogorarea Sfantului Duh, iar preotii au sfintit Muresul