Ziua de duminică a înlesnit drumul braşovenilor către biserici, pentru a participa la slujba de sfinţire a apelor. În lipsa obligaţiilor de serviciu, mii de braşoveni s-au pornit de dimineaţă cu plasele după ei, în care duceau peturi de plastic. Ca în fiecare an, Boboteaza a atras o mulţime de persoane – mai mult sau mai puţini „umblate” pe la biserică – şi a făcut neîncăpătoare curţile lăcaşelor de cult. Cei mai evlavioşi s-au pornit mai de dimineaţă şi au prins locuri în naosul şi pronaosul bisericilor, la adăpost de gerul de afară. Cei mai puţini matinali au prins locuri în curte, unde se aflau şi ciuberele sau butoiaşele care urmau să fie sfinţite. Slujba de Bobotează, urmată de sfinţirea apei, s-a sfârşit înainte de amiază, astfel că, după ore bune petrecute în picioare, braşovenii s-au năpustit asupra busuiocului şi asupra agheasmei.

Epifania şi apa

nemuritoare

Desfăşurarea socială de amploare - care face din Bobotează una dintre cele mai „consumate” praznice creştine de peste ani – este depăşită doar de semnificaţiile acestor obiceiuri. „Boboteaza este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. În primul rând, pentru că Mântuitorul a fost botezat în apa Iordanului şi în al doilea rând, pentru că atunci s-a arătat Sfânta Treime. Dumnezeu a spus atunci «Acesta este Fiul meu iubit, întru care am binevoit». Se poate discuta mult despre semnificaţia acestor vorbe, însă ele sintetizează dorinţa lui Dumnezeu de a mântui lumea. Tocmai de aceea, această sărbătoare mai poartă numele de Arătarea Domnului sau Epifanie – adică arătarea întregii Treimi”, ne-a declarat Vasile Goian, diacon la Biserica SF Apostoli Petru şi Pavel din Prejmer. Acesta ne reaminteşte că agheasma sfinţită în ziua de Bobotează este miraculoasă. „Astăzi, toate apele se sfinţesc prin lucrarea Duhului Sfânt, săvârşită prin preoţi. Un fapt extraordinar este că apa