Sasˇa Stanisˇic´

Cum repara soldatul gramofonul

Traducere de Gabriella Eftimie

Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom“, Iasi, 2007, 352 p.

Sint o corcitura. Sint un jumi’-juma’.

Sint iugoslav – deci, ma descompun.

Sasˇa Stanisˇic´

Cum repara soldatul gramofonul de Sasˇa Stanisˇic´ trece prin filtrul fictiunii o perioada trista din istoria recenta a Balcanilor, si anume razboiul din Bosnia, vazut de un copil bosniac, Aleksandar Krsmanovic´, „magician de talente“ si „specialist in neterminati“. Alaturi de muzica lui Goran Bregovic´ sau filmele lui Emir Kusturica, romanul lui Sasˇa Stanisˇic´ mai adauga o pata de culoare pe tabloul neterminat al Iugoslaviei, tabloul unei lumi disparute de pe harta, pe care imaginatia si talentul de povestitor al tinarului romancier bosniac incearca sa o recupereze. Cum repara soldatul gramofonul a fost nominalizat la Deutscher Buchpreis, fiind considerat unul dintre cele mai bune romane, scrise in limba germana, ale anului 2006.

Actiunea cartii se petrece in Visegrad, orasul in care drumurile si povestile nu se sfirsesc niciodata. Visegradul este strabatut de Drina, riul „adolescentin“ si „baietos“, riul vietii si al mortii, Drina cea adinca si misterioasa in care oamenii ascund flori, pietre si sticle de coniac. Aleksandar Krsmanovic´ are doi bunici: bunicul Rafik, mort „definitiv“, a iubit mai mult Drina decit partidul, iar celalalt, Slavko, de la care Aleksandar invata arta nascocirii, este mort doar „temporar“, caci micul magician crede cu tarie in invierea lui si in puterea baghetei fermecate cu care vrea sa schimbe lumea. Bunicul Slavko a fost un fan al lui Tito si pentru el cele mai importante lucruri se gaseau in manifestul comunist si in povesti.

Moartea celor doi bunici, fie ca este una definitiva sau una temporara, il face pe Aleksandar sa-si