Pe langa echitatie, ciclism ori patinaj, si alte sporturi imbogateau timpul liber al inaintasilor de acum un veac. De pilda, concursurile de tir. Societati de dare de semn s-au infiintat in mai multe orase ale tarii.
Cea de la Bucuresti, intemeiata la 5 mai 1862, avea steagul si emblema in albastru, verde si auriu, cu doua pusti incrusite si un corn cu pulbere. Presedinte era boierul conservator Ioan Em. Florescu, general.
In 1868 s-a infiintat o alta societate, cu V.A. Urechia, istoricul si publicistul, ca presedinte. Repede, aceasta a ajuns la mai bine de 400 de membri. Au aparut apoi si altele: Societatea Liedertafel, Societatea Concordia, Societatea Elvetiana, Societatea de Gimnastica.
Se organizau periodic concursuri in gradina lui Iancu Manu, unde, in schimbul unei taxe, erai spectator nu doar la concursurile de tir, dar si participant la seratele muzicale si dansante. Era un sport al bucuriei, de cele mai multe ori intrecerile fiind adevarate evenimente mondene, cu parade ale membrilor societatilor de tir in uniforme specifice si cu muzica militara. Atunci cand participau mai multe societati, punctul de intalnire era Gradina Cismigiu, de unde pornea defilarea pe strazile Luterana, Fantanei, Calea Victoriei, Mihai Voda, Izvor. Toti erau in tinuta, iar dupa concurs mergeau la fotograf.
Tenisul nu va intarzia nici el sa se impuna si sa devina repede popular. Necesita un costum simplu: camasa alba cu guler rasfrant, cravata cu nodul gata facut, pantaloni lungi sau pana la genunchi, ciorapi si pantaloni albi. Doamnele purtau bluze albe, fuste clos sau plisate, mijlocul era strans intr-un cordon lat, cu o catarama mare, iar pe cap aveau palariuta de pai. Incep sa se gaseasca rachete aduse din Apus. Mai greu e cu amenajarea terenurilor, problema niciodata rezolvata.
In 1904 se infiinteaza Automobil Clubul Roman, avandu-i presed
