Inca din timpuri stravechi, copiii, dar in mod special adolescentii, au avut cel putin un cuvint de spus impotriva parintilor. Motivele sint diverse: pina la ce ora sa stea in oras, la petreceri, in fata calculatorului, cu cine sa intre in contact, cu cine nu, cind si ce decizie sa ia la un moment dat, de ce sa nu isi puna cercel in sprinceana, in nas... si nu am spus decit o infima parte a listei...
E drept, adolescentii au o imaginatie de nestavilit... uneori tulburatoare, socanta, frapanta de-a dreptul! In materie de coafuri, vestimentatie, accesorii, culori si alte minuni de tot felul... nonconformismul tinde catre apogeu datorita adolescentilor. Nici nu este de mirare ca bietii parinti abia isi mai pot stapini odraslele scapate uneori de sub control.
Intr-adevar, sintem tineri , vrem sa ne cultivam o... personalitate... o... originalitate, vrem sa aratam lumii intregi ca sintem unici, rivnim tot mai mult sa fim Cool, sa aratam Chic... Dar, totusi, consider ca toate au o limita (uneori a bunului-simt). Poate ca ideile "invechite" ale parintilor nu sint chiar asa de rele, poate ca a fi un copil mediu, cumpatat din aceste puncte de vedere nu suna chiar atit de rau... si, pina la urma, ce conteaza cel mai mult? Sa fii Cool sau sa incepi sa-ti cultivi adevarata personalitate, sa deschizi cufarul de care nu stiai, sa descoperi sufletul ce se ascundea fatarnic in spatele unei cortine?
Asa ca, dragii mei, caci si eu sint din aceeasi tabara: haideti sa mai plecam din cind in cind urechea si la bietii nostri parinti (chiar de-ar fi ei "de moda veche") caci stiu ei ce spun... si sa incercam sa realizam care sint adevaratele lucruri de care avem nevoie in viata pe viitor.
Inca din timpuri stravechi, copiii, dar in mod special adolescentii, au avut cel putin un cuvint de spus impotriva parintilor. Motivele sint diverse: pina la ce ora s
