Un nou concept-fetis strabate, solemn si greu, politica dimboviteana: mapa profesionala. Este varianta profesionala a dosarului de cadre, este varianta administrativa a dosarului de Securitate.

Cind dl Basescu a vorbit despre mapa profesionala a dnei Nicolai, nu stia ce va genera. Dl Basescu, sint sigur, era preocupat de blocarea accesului dnei Nicolai spre portofoliul Justitiei din ratiuni politice (lupta fara ragaz cu guvernul Tariceanu) si strategice (ziua in care ministrul Justitiei va trebui sa propuna un nou sef la DNA se apropie). Nu avea in intentie sa imbogateasca limbajul, mai degraba specios decit specializat, al politicii noastre. Dar, dincolo de aspectele mai mult sau mai putin vinovate ale luptei pentru putere, ceva s-a declansat in memoria traumatizata a opiniei publice, ceva a reverberat in adincurile sufletului colectiv, o miscare tectonica s-a produs in cetate la vorbele „mapa profesionala“. Ziaristii parca au intrat in transa si repeta vorbele ca pe o noua mantra, spectatorii posturilor de stiri le citesc halucinati pe ecrane ziua toata, iar vinzatorul de ziare din coltul strazii mele o tachineaza pe vinzatoarea de bilete de autobuz din ghereta de alaturi cu vorbele „Mimisor, ia vezi, poate te caut la mapa profesionala“ si ride masculin, in gerul bucurestean. Mapa profesionala a devenit noul oracol, noua Biblie, sursa adevarului.

Dar cele doua mape aparute pina acum, a dnei Nicolai si a dnei Macovei, nu lamuresc nimic. Pentru un post tv, mapa dnei Macovei nu spune nimic defavorabil, dar cea a dnei Nicolai arata rau de tot.

La celalalt post tv, mapa dnei Macovei dovedeste o cariera lamentabila, iar mapa dnei Nicolai nu arata nimic in neregula. Si politicienii citesc mapele la fel de contradictoriu. Mapa dnei Nicolai e inacceptabila pentru dl Basescu, dar este OK pentru dl Tariceanu. Ma tem ca, la limita, mapele aces