C(RAMPE)
Să ucidem mistreţi, să ucidem câini, să ucidem cai, să ucidem porci, să ucidem găini, să ucidem miei, să ucidem pui de orice animal, să ucidem! Să ucidem, în general, orice. Ucideţi, băieţi, ucideţi! Orice, numai ucideţi! În aceastăfrumoasă ţară care este România, noi avem multe animale de ucis.
C(RAMPE)
Să ucidem mistreţi, să ucidem câini, să ucidem cai, să ucidem porci, să ucidem găini, să ucidem miei, să ucidem pui de orice animal, să ucidem! Să ucidem, în general, orice. Ucideţi, băieţi, ucideţi! Orice, numai ucideţi! În aceastăfrumoasă ţară care este România, noi avem multe animale de ucis.
N-avem noi timp câte animale sunt de chilărit în ţara asta frumoasă numită România. Am aflat că la ţară vacile se omoară cu un topor dat chiar aici, în frunte, puţin deasupra ochilor, dar nu cu partea ascuţită, ci cu cealaltă. Vaca nu moare din prima. Mai întâi îngenunchează în faţa proprietarului, nu din curtoazie, fireşte. Pe urmă animalul... scuze, proprietarul îi mai trage câteva şi, astfel, vaca-i gata. Eventual, se enervează că e aţoasă şi nu fierbe repede.
Un turist englez povestea zilele trecute ce fascinat a fost el de ritualul omorâtului porcului la noi, la români. "A fost super, man, a fost really marfă" (învăţase cuvântul ăsta, "marfă", şi-l folosea de câte ori putea). Pentru el, guiţatul porcului cu cuţitul în gât era un cântec. Nu ştiu dacă o arie dintr-o operă, o bucată simfonică, un demers pop-rock sau o intenţie disco. Fascinat de disperarea cu care porcul alerga să-şi scape viaţa, dar, în egală măsură, de tenacitatea vânătorului care nu şi nu. Bine, că dacă mai ştia şi puţină anatomie porcină vânătorul, poate c-ar fi reuşit să-l omoare din prima, cu o lovitură bine plasată pe carotidă şi toată tevatura omorâtului porcului (a se citi "ritual") n-ar mai fi fost atât de jenant spectaculoasă pentru orice