Strada Sfinţilor se află undeva în spatele Pieţei Rosetti. Blocul cu numărul zece pare o clădire normală, construită în perioada interbelică, pe el nu se găseşte nici o placă memorială, nimic care să indice că acolo s-ar fi petrecut ceva special. Am descoperit însă că imobilul a avut un rol fantastic în istoria contemporană a României.
Strada Sfinţilor se află undeva în spatele Pieţei Rosetti. Blocul cu numărul zece pare o clădire normală, construită în perioada interbelică, pe el nu se găseşte nici o placă memorială, nimic care să indice că acolo s-ar fi petrecut ceva special. Am descoperit însă că imobilul a avut un rol fantastic în istoria contemporană a României.
Construcţia a fost începută în 1936 de inginerul Liviu Ciulei, principalul suspect în ceea ce presa interbelică avea să boteze "crima secolului". Inginerul constructor, tatăl viitorului regizor cu acelaşi nume, era unul dintre cei mai bogaţi oameni din Bucureşti, mare antreprenor imobiliar. Amanta sa, Tita Cristescu, fiica fondatorului PCR Gheorghe Cristescu, zis Plăpumarul, era una dintre marile frumuseţi dâmboviţene (fostă MISS România), iute de muscă. După ce a tocat o parte din banii lui Ciulei, îl anunţase că "îşi reface viaţa" cu un june diplomat. A fost găsită moartă, otrăvită cu cianură. Cu toate astea, inginerul a mai avut destule fonduri să termine blocul de pe Sfinţilor, în 1938, şi să-l dea în folosinţă. Primul etaj a rămas al firmei sale de construcţii Sonaco, iar restul de apartamente au fost închiriate sau vândute.
MANIU, MAURER, NOSTRADAMUS. Dintr-un interviu pe care mi l-a acordat domnul academician Gabriel Ţepelea, şi el locatar în Strada Sfinţilor numărul zece, aflasem că Iuliu Maniu a stat de la sfârşitul anilor ’30 până la arestarea sa din 1947 în Blocul Ciulei. Coincidenţă, unul dintre vecinii fostului prim-ministru ţărăn