Ar fi fost normal însă, de la un om în toate minţile, să-şi ceară scuze românilor pentru că i-a minţit în direct şi la oră de vârf. N-a făcut-o. Ba, mai mult, a lansat o altă minciună.
Miercuri seară mă aflam la biblioteca Academiei. Pe Bulevardul Dacia tocmai trecuse, în alai de Ceauşescu înviat după necazul de la Târgovişte, Traian Băsescu. Şuierele disperate de ţignal ale poliţistului ivit la intersecţie doar când e anunţat că trece Şeful, pentru că, în rest, poate să se dărâme bulevardul, cu intersecţie cu tot, nu vei vedea picior de agent reglementând circulaţia, vaierele sirenelor ca de cutremur catastrofal, răcnetele haidamacilor pe jumătate ieşiţi pe ferestrele automobilelor din convoiul de care se mai bucură, pe planetă, doar preşedintele american, ne făcuseră pe toţi cei aplecaţi deasupra cărţilor să tresărim speriaţi. Ne-am liniştit însă imediat. Vorba poetului: Nu-i nimic, a trecut acceleratul! Un SMS primit pe telefonul mobil m-a făcut să ies în hol: Domnule Cristoiu, puteţi intra prin telefon după declaraţia lui Băsescu? Pricepusem rapid că şeful statului va susţine o declaraţie de presă de la Cotroceni (spre care tocmai trecuse) în direct la tv şi la o oră de vârf. Voi intra!, mi-am spus. Dacă şeful statului se va adresa naţiunii printr-o declaraţie de la Palatul Prezidenţial înseamnă că se va ocupa de ceva extrem de important pentru ţară.
De faptul că preşedintele Victor Iuşcenko, sfidând normele dreptului internaţional, a decretat Insula Şerpilor zonă economică specială Ucrainei. De faptul că relaţiile cu Republica Moldova se înrăutăţesc pe zi ce trece. De prăbuşirea leului. De scumpirile care dau năvală peste români. Am ascultat declaraţia preşedintelui. Şi n-am mai intrat prin telefon s-o comentez. Ar fi fost inutil. Şeful statului român s-a ocupat din nou de cazul Norica Nicolai. Nu pentru a ne anun