Cu o abia disimulata mandrie, slovacii spun despre capitala lor, Bratislava, ca este "micul oras mare" din inima Europei, situat exact pe linia de falie/ frontiera dintre catolicismul occidental si ortodoxia rasariteana.
Dominat de biserici franciscane, centrul vechi al Bratislavei pare, mai ales pentru calatorul venit din estul Europei, foarte primitor si familiar. Spre deosebire de Praga, spre exemplu, Bratislava nu incearca sa te impresioneze, sa te striveasca sub covarsitoare marturii imperiale. Chiar si Castelul - emblema a orasului -, care a gazduit in februarie 2005 summitul Putin-Bush, nu are nimic ostentativ. Tot farmecul discret al Bratislavei se etaleaza in strada, seductia orasului se consuma la nivelul trotuarului.
Exista in centrul istoric al metropolei slovace o importanta zona pedestra (care lipseste cu desavarsire din mioriticul Mic Paris), centrul istoric, cultural si turistic al orasului. Aici pot fi gasite bisericile, casele memoriale (fiecare cu placa sa comemorativa) in care au locuit, au concertat sau doar au zabovit mari artisti ai secolului XIX, precum Beethoven sau Liszt. Aici sunt adunate terasele, restaurantele, berariile, magazinele de suveniruri specific slovace si tot aici.... intalnesti statuile, alaturi de care nu poti rata o fotografie, pentru ca altfel lumea nu te-ar crede ca ai fost in Bratislava.
Astfel, chiar in piata centrala, daca te asezi pe o banca sa-ti tragi sufletul, s-ar putea sa ai surpriza sa te trezesti ca un Napoleon de bronz s-a rezemat de spatar, chiar in spatele tau, pentru a te intreba ceva. Desigur, poti sa-i raspunzi politicos sau poti sa te scoli si sa mergi mai departe. Atentie insa, caci la un colt de strada te pandeste o alta "creatura din bronz" - un paparazzi indiscret, dar simpatic care te-a luat in obiectiv atunci cand te asteptai (si iti doreai) mai putin. Daca Napoleonul si
