La 18 ani după căderea comunismului, Europa de Est mai este încă "bântuită" de fantoma "ciumei roşii". Unele ţări şi-au rezolvat în bună măsură "conturile" cu trecutul, altele încă se "luptă" cu "decomunizarea". Pentru a verifica dacă şi în celelalte ţări din fostul bloc comunist lustraţia provoacă tot atâtea "patimi" ca în România, am intervievat câţiva cercetători prezenţi la un colocviu internaţional organizat de "Institutul Revoluţiei din Decembrie 1989".
La 18 ani după căderea comunismului, Europa de Est mai este încă "bântuită" de fantoma "ciumei roşii". Unele ţări şi-au rezolvat în bună măsură "conturile" cu trecutul, altele încă se "luptă" cu "decomunizarea". Pentru a verifica dacă şi în celelalte ţări din fostul bloc comunist lustraţia provoacă tot atâtea "patimi" ca în România, am intervievat câţiva cercetători prezenţi la un colocviu internaţional organizat de "Institutul Revoluţiei din Decembrie 1989".
În ultimii ani, în presa românească şi la dezbaterile "societăţii civile" discuţiile privind "deconspirarea" colaboratorilor Securităţii, deschiderea arhivelor serviciilor secrete şi lustrarea foştilor demitari comunişti ocupă un loc mai important decât mersul economiei sau problemele sociale. Ce se întâmplă în celelalte ţări...
CEHIA – ÎMPÅCAREA CU TRECUTUL. Domnul Miroslav Tejchman, cercetător la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinte de la Praga ne-a relatat că în ţara sa "problema" arhivelor fostului regim comunist s-a rezolvat de mult, nefiind o temă de actualitate în ultimii ani: "Dosarele fostelor servicii secrete comuniste sunt practic deschise pentru toată lumea: jurnalişti, istorici, opinia publică. În ultimii ani au fost puse în circuit inclusiv materialele de siguranţă naţională din perioada 1948-1989, care până acum nu erau publice". Nici problema lustraţiei nu mai naşte "patimi