Istoria ne-a aratat in cel putin doua rinduri pina acum ca Balcanii sint butoiul cu pulbere al Europei. Probabil ca asa au fost dintotdeauna, dar pe romani i-a interesat mai mult perioada de dupa obtinerea independentei, pentru ca din 1877 si pina in 1945 au trecut prin trei razboaie - doua mondiale si unul balcanic. Conglomeratul de etnii care se inghesuie in sud-estul Europei inca este dominat de tensiuni care, in cel mai recent eveniment, au dus la spargerea Iugoslaviei - desi mai toti locuitorii federatiei sint de origine slava. Lucrurile s-au mai asezat in ultimii zece ani, raminind totusi doua puncte fierbinti in zona: Bosnia-Hertegovina si Kosovo. Daca soarta bosniacilor pare sa fie pecetluita printr-o eventuala impartire a statului lor intre Serbia si Croatia, in privinta provinciei Kosovo lucrurile sint foarte complicate. Albanezii majoritari doresc sa-si proclame independenta, ceea ce ar constitui o premiera europeana in materie de autodeterminare dupa al doilea razboi mondial. Unele state, printre care si Romania, se tem ca fenomenul va lua amploare peste tot unde exista minoritati grupate, in vreme ce alte tari incurajeaza emanciparea acestora. Asa au ajuns sa se confrunte din nou Rusia, cea mai apriga sustinatoare a inviolabilitatii frontierelor Serbiei, si Statele Unite alaturi de o parte dintre membrii Uniunii Europene. Probabil ca evenimentele se vor succeda cu rapiditate dupa alegerile prezidentiale din Serbia, care au avut loc duminica. Saptamina trecuta, insusi presedintele Rusiei a mers in Bulgaria pentru a evalua situatia si a stabili citeva capete de pod strategice. Cu bulgarii a fost semnat un contract in valoare de 4 miliarde de euro pentru construirea unei noi centrale nucleare, iar Gazprom a mai facut un pas in preluarea la un pret avantajos a companiei petroliere sirbesti. Daca aparentele nu inseala si in Kosovo va fi razboi, vor avea bulga