Olandezul Paul Crutzen, laureat Nobel pentru chimie în 1995, a propus introducerea în istoria Pământului a unei noi diviziuni: “Anthropocenul”. Va fi o etapădramatică, în cursul căreia omul va deveni singura specie terestră capabilă să-şi arunce planeta într-o catastrofă globală. Olandezul Paul Crutzen, laureat Nobel pentru chimie în 1995, a propus introducerea în istoria Pământului a unei noi diviziuni: “Anthropocenul”. Va fi o etapădramatică, în cursul căreia omul va deveni singura specie terestră capabilă să-şi arunce planeta într-o catastrofă globală.
În 1885, “Congresul Internaţional de Geologie” a adoptat denumirea de “Holocen” pentru ultimii 10.000 de ani din istoria Terrei. Adică exact perioada în care civilizaţia umană a cunoscut cel mai mare progres. Zece milenii în cursul cărora, deşi a modificat, uneori, faţa planetei, omul a păstrat totuşi un anumit echilibru cu restul naturii. Paul Curtzen afirmă că această situaţie s-a schimbat însă dramatic în ultimele două secole. Conform opiniei sale, “Anthropocenul”, ca etapă nouă a istoriei planetare, a început în jurul anilor 1800, o dată cu dezvoltarea industriilor bazate pe combustibili fosili. Motiv pentru care olandezul se alătură cercurilor ştiinţifice alarmate de extinderea “efectului de seră”.
Echilibrul climateric
Savanţii au căzut de acord asupra faptului că progresul înregistrat de civilizaţia umană în ultimele zece milenii a coincis cu o perioadă de “echilibru” climateric global, fără excese catastrofale. În articolul “Anthropocenul: oamenii sunt pe punctul de a depăşi forţele naturii”, apărut în numărul din decembrie al revistei Ambio, Paul Crutzen, împrenă cu Will Stefen şi John McNeil, primul specializat în studiul mediului, iar cel de-al doilea în istorie, au arătat că în ultimele decenii activităţile industriale au deteriorat, ca niciodată până acum, atât “maşinări