Încheierea unei adopţii în România este îngreunată de pretenţiile exagerate ale mamelor, reclamă reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov (DGASPC).

„Cred că trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Zona cea mai sensibilă în subiectul acesta, al adopţiilor, este mentalitatea familiilor care doresc să adopte un copil. Aşteptările acestora sunt extrem de mari şi, de ce să nu spunem, extrem de restrictive: îşi doresc toţi un copil mic, blond, cu ochi albaştri, frumos şi deştept. Din păcate, aceasta este realitatea cu care ne confruntăm“, a declarat Mihaela Maxim, director general al DGASPC Braşov. Aceasta a subliniat faptul că o adopţie presupune, în principiu, multă responsabilitate, atât din partea instituţiei publice, cât şi a viitorilor părinţi.

„Din punctul de vedere al instituţiei noastre, noi nu oferim o jucărie vie unei familii care doreşte să adopte un copil. Pentru noi, preocuparea de bază este să găsim o familie pentru aceşti copii, o familie care să-i îngrijească, să-i ocrotească, să-i iubească aşa cum sunt ei de fapt, să le ofere un viitor“, a încheiat Mihaela Maxim. În Braşov există copii liberi de adopţie, dar ei nu sunt doriţi de familii. 80%-90% dintre cei ignoraţi au vârste de peste 3 ani şi sunt de etnie romă. Timpul maxim de aşteptare pentru încheierea unei adopţii este de un an şi jumătate.