Chiar dacă părinţii săi nu s-au ocupat de medicină, Paul Ehrlich a avut totuşi în familie un membru renumit în domeniul bacteriologiei, vărul său, Karl Weigert. Erlich şi-a început studiile la Breslau, unde a urmat apoi facultatea.

Chiar dacă părinţii săi nu s-au ocupat de medicină, Paul Ehrlich a avut totuşi în familie un membru renumit în domeniul bacteriologiei, vărul său, Karl Weigert. Erlich şi-a început studiile la Breslau, unde a urmat apoi facultatea. A urmat cursuri universitare la Strassburg şi Leipzig. În 1878 şi-a susţinut lucrarea de doctorat în teoria colorării ţesutului animal. După susţinerea doctoratului, cu ajutor din partea profesorului Friedrich Theodor von Frerichs, Ehrlich şi-a continuat studiile privind coloranţii şi colorarea ţesuturilor la Clinica Medicală din Berlin.

CARIERĂ. Abia în 1882, Ehrlich devine profesor titular la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Berlin, în urma susţinerii lucrării “Necesitatea oxigenului în organism”. În 1890, a fost numit, de către Robert Koch, director al Institutului de Boli Infecţioase, unde şi-a început studiile imunologice care aveau să-i aducă faima. În 1899, este numit director al Institutului Georg Speyerhaus, unde a început stu­diul în domeniul chimioterapiei.

PORTRET. O biografie a lui Ehrlich scrisă de secretara sa, Martha Marquardt, creează un portret fidel al omului Paul Ehrlich în timpul vieţii sale la Frankfurt. Ea menţionează interesul neobosit, bunătatea şi modestia de care dădea dovadă. Mânca puţin şi fuma în fiecare zi câte 25 de ţigări tari dintr-o cutie pe care o purta frecvent sub braţ. Era un om foarte respectat şi apreciat de asistenţii săi şi nu numai. A fost membru onorific a peste 81 de academii din diverse ţări. Strada din Frankfurt unde se află Institutul Ehrlich poartă numele Paul Ehrlichstrasse, iar oraşul său natal se numeş