Nevrozele de iarnă produc efecte dintre cele mai ne­aş­teptate în fotbalul nostru epidemic. Pacienţii sunt cu anticorpii la pământ. Furioşii, pe de o parte, şi glumeţii, pe de altă parte, se do­ve­desc a fi şi claustrofobi. Nu suportă pi­tea­la.

Nevrozele de iarnă produc efecte dintre cele mai ne­aş­teptate în fotbalul nostru epidemic. Pacienţii sunt cu anticorpii la pământ. Furioşii, pe de o parte, şi glumeţii, pe de altă parte, se do­ve­desc a fi şi claustrofobi. Nu suportă pi­tea­la. Evoluează la scenă deschisă, în piaţa publică. Sanitarii de la DNA au furnizat primele semne ale deranjului hibernal. Au promis ei contaminaţilor cronic însănătoşire grabnică, compensate cât cuprinde şi, eventual, spitalizare gratuită. Dar hărnicuţii morarului par mai degrabă preocupaţi să dreagă oglinda în care se privesc. Nişte bieţi pacienţi şi ei care nu şi-au luat medicamentele la timp. N-am nici un fel de încredere în băieţii ăştia care de ani buni dau vân­tul la deal şi pedalează la biciclete fără lanţ. Altă categorie de agitaţi o reprezintă fotolnicii îm­pro­pr­i­e­tă­riţi in integrum şi de bunăvoie cu des­ti­­n­ele unor cluburi din divizia cea mai primă a fotbalului. Mititeii ruşinaţi de clasament parcă nici nu mai au voce să se vaite. Abia dacă mai deranjea­ză timpanul cu ceva gemete de fundul cur­ţii. Lasă prim-planul barito­ni­lor. Iuliu Mu­reşan a avut un sezon de martingală fa­bulos. A deposedat rafturile cu fotba­lişti mai ceva decât ţiitoarele alea su­pă­rate pe bani şi pe sponsorii lor bogaţi, dar cu termenul de performanţă expirat. George Copos este copleşit de o tris­te­ţe iremediabilă. Ne­re­cu­noş­tin­ţa su­por­terilor îl doare mai ceva de­cât circulaţia impozitelor în natura lui fi­nan­ciară. A vrut să vân­dă Rapidul, dar n-a găsit cum­pă­ră­to­ri. Oricum, tot s-a ales cu ceva. Şi anume refuzul de nerapidişti de care, zice el, se fac vinovaţi Nicu Ghe