Cea mai recenta biografie semnata Catherine Nay (aparuta la Editura Grasset et Fasquelle, in ianuarie), aduce in prim-plan un personaj controversat al scenei politice actuale: Nicolas Sarkozy. Pasionata de destine si culise politice (mai caustica in Le Noir et le Rouge - 1984, radiografie a personalitatii fostului presedinte socialist Francois Mitterand sau in Le dauphin et le regent (1994), unde prezinta relatia tensionata a acestuia cu Jacques Chirac), jurnalista Catherine Nay analizeaza ascensiunea actualului presedinte francez in maniera unui "bildungsroman". Niciuna dintre etapele formarii sale nu este omisa: copilaria, adolescenta, tineretea si maturitatea, reunite in jurul a doua axe: politica si familia. Grija pentru detaliu, dar si anecdotele picante ii dau un aer de taifas. Insa in spatele tonului lejer si de multe ori elogios se ascunde privirea ironistului care constata cu luciditate si fara iluzii cruzimea jocurilor si a aranjamentelor politice, in care esecul urmeaza gloriei si invers, fara ca aceasta alternanta sa se sfarseasca vreodata. In politica dar si in viata personala, Nicolas Sarkozy e adeptul voluntarismului: culmile inalte se cuceresc cu indrazneala (ba chiar cu navala), ca e vorba de cariera sau de femeia vietii. (Audaces fortuna iuvat) Cartea este in curs de aparitie la Curtea Veche Publishing, in traducerea Luciei Visinescu.
1975 este un an norocos pentru Nicolas Sarkozy. UDR-ul cauta tineri pentru a participa la o emisiune de pe France 3. "I-am spus lui Nicolas ca ar trebui sa mearga si el, si m-am oferit sa-l antrenez", povesteste Robert Grossmann. "L-am pus serios la munca, trebuia sa invete sa vorbeasca mai rar si articulat. Cand ii spuneam: "Iti dau cam 12 puncte din 20", sarea ca ars, si o luam de la capat... Din cand in cand, il mai incurajam: "Esti ca un diamant care trebuie slefuit."
Aceasta prima aparitie te
