Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă, iar comunicarea este cheia supravieţuirii şi reuşitei într-o astfel de lume. Cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională este din ce în ce mai puţin suficientă. Ce-aţi zice de adoptarea unei “limbi personale”?
Trăim într-o lume din ce în ce mai complexă, iar comunicarea este cheia supravieţuirii şi reuşitei într-o astfel de lume. Cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională este din ce în ce mai puţin suficientă. Ce-aţi zice de adoptarea unei “limbi personale”?
Comisarul european pentru Multilingvism, românul Leonard Orban, beneficiază, ca ajutor în munca sa, de consilierea unui grup internaţional de intelectuali şi experţi, din care face parte şi fostul consilier prezidenţial Sandra Pralong, actualmente expert în comunicare. Grupul, reunit în ultima zi a lunii ianuarie, la Bruxelles, a prezentat un raport despre cum poate contribui multilingvismul la susţinerea şi intensificarea dialogului internaţional. Raportul propune adoptarea unei “limbi personale adoptive”, un fel de a doua limbă maternă. Despre ce anume vizează propunerea, într-un interviu cu românca din grupul de sfătuitori ai comisarului Orban, doamna Sandra Pralong.
Jurnalul Naţional: Care este în acest moment principala misiune în care se implică grupul din care faceţi parte?
Sandra Pralong: Preşedintele Comisiei Europene a creat o poziţie de Comisar European pentru Multilingvism datorită importanţei pe care o are multiplicitatea limbilor în contextul European – diversitatea lingvistică şi culturală fiind ceea ce caracterizează şi distinge Europa, de pildă, de Statele Unite, ca să luăm un singur exemplu. Ideea călăuzitoare europeană, cea de unitate în diversitate, reflectă faptul că multiculturalitatea şi problema multilingvismului stau la baza chestiunilor identităţii noastre ca şi continent, dar
