Zilele trecute, Realitatea TV anunţa, într-un comunicat, că a depăşit TVR 1 ca audienţă în luna ianuarie. Un alt comunicat, pornit de la aceleaşi cifre, putea suna aşa: TVR 1 a scăzut sub
Zilele trecute, Realitatea TV anunţa, într-un comunicat, că a depăşit TVR 1 ca audienţă în luna ianuarie. Un alt comunicat, pornit de la aceleaşi cifre, putea suna aşa: TVR 1 a scăzut sub Realitatea TV.
Ratingurile comunicate de Realitatea TV sunt 129.000 de telespectatori, în medie, pe minut, pe întregul public urban, faţă de 123.000, în cazul primului canal al televiziunii publice, pentru ianuarie. TVR 2 se află şi el undeva, sub Kanal D, OTV şi Antena 3, cu 68.000 de privitori.
TVR merge prost, deci. Există două mari cauze pentru asta. Prima se leagă de migraţia pe nişe a publicului tv. Din 2005 încoace, marele număr de televiziuni gen Antena 3 sau Money Channel a atras o parte din publicul posturilor mari. Pe piaţa tv de la noi, asta a însemnat că liderii de segment (Pro TV la televiziuni comerciale, Realitatea TV la ştiri) au pierdut mai puţin decât următorii clasaţi, posibil fiindcă liderul are o identitate de brand mai bine conturată.
Până aici, pierderea de viteză a TVR era oarecum inevitabilă. E vorba de un colos cu inima mică, care avea nevoie de o restructurare importantă, de resurse umane şi conţinut, care ar fi durat ani de zile.
Dar, după plecarea cu scandal a lui Tudor Giurgiu şi venirea lui Alexandru Sassu în poziţia de preşedinte-director general, nu publicul - şi nici vreun partid politic, aşa cum s-a speculat - a avut de câştigat: singurii mulţumiţi sunt vechii angajaţi, dintre care unii, ca Sorin Burtea sau Marina Almăşan, şi-au reocupat poziţiile în grilă.
Aici apare cauza numărul doi. Emisiunile independente au fost scoase de pe post, sub pretextul situaţiei economice proaste lăsate de Tudor Giurgiu, dar, i