"Cititi, pregatiti-va! Noua ni s-a instrainat clasa aristocratica. Voi trebuie sa o inlocuiti. Progresul unui neam depinde de calitatea aristocratiei sale. Cu cat vom dispune de mai multi barbati talentati, pregatiti si activi, cu atat natia noastra
Gyemant Ladislau estima elita romaneasca din Transilvania la 1910 la circa 11.538 de persoane (incluzand si invatatorii si functionarii). Aceasta elita a fost coloana vertebrala a afirmarii nationale a romanilor ardeleni si a unirii lor cu ceilalti romani, din celelalte provincii romanesti, petrecuta in 1918.
Pregatirea elitei era vitala pentru toti romanii, in conditiile in care toate celelalte etnii din Imperiul Austro-Ungar si toate natiunile din Europa, dar nu numai, erau preocupate esential de definirea identitatii prin cultura. Simion Balint, fostul prefect al lui Avram Iancu, ii declara principelui Karl von Schwartzenberg, in timpul unei vizite a acestuia in Transilvania: "Chiar daca stapanirea si Majestatea Sa Imperiala si Apostolica ne-ar da munti de aur si nu o universitate, muntii aceia n-ar avea pentru noi nici o valoare." O universitate a lor romanii n-au avut in Transilvania pana in 1919, dar au putut studia la Universitatea Ferenc Jozsef din Cluj. Proportia lor a fost restransa pana in 1919, doar 10-12% dintre studentii acestei universitati, inaugurata in 1872, erau romani (in 1892, din 596 de studenti, 70 erau romani, iar in 1912, din 2.116 studenti, doar 257 erau romani). In total, intre 1872 si 1919, la Cluj au studiat 2.654 de romani. O cifra asemanatoare o gasim si la Universitatea din Budapesta (2.499). Si aici, ca si la Cluj sau in alte centre universitare, o parte insemnata a studentilor o reprezentau bursierii fundatiilor romanesti E. Gojdu, Al. St. Sulutiu, S. Romantai, F. Hirsch, ca si ai unor fundatii din Sibiu, Arad, Caransebes, Nasaud...
Studenti romani mai erau s