Într-una din emisiunile lui de săptămîna trecută, Radu Moraru povestea că el i-ar fi năşit cariera televizuală a lui Cristian Tudor Popescu. Moderatorul emisiunii Naşul spunea că, pe cînd lucra la PRO TV şi era producătorul emisiunii Întîlnire cu presa, Adrian Sîrbu i-a zis că unul dintre jurnaliştii invitaţi permanent trebuie să fie Dumitru Tinu. L-au invitat pe Tinu, dar, după cîteva emisiuni, şi-au dat seama că omul nu era alegerea potrivită - "nu trecea sticla" (după expresia lui Radu Moraru şi a celor care lucrează în televiziuni). Directorul ziarului Adevărul era şters şi total lipsit de charismă. Atunci - continuă povestea lui Moraru -, Sîrbu i-a zis că nu merge şi că trebuie să găsească pe altcineva, iar producătorul s-a gîndit să-l propună pe adjunctul lui Tinu din vremea aceea, Cristian Tudor Popescu. Boss-ul PRO TV, deşi nu auzise de el, a mers pe mîna angajatului său - şi iată cum Radu Moraru a făcut istoria presei româneşti postrevoluţionare...
Nu putem şti dacă povestea e adevărată sau doar o cacealma de-a vedetei de la B1 pentru a se pune în evidenţă - pînă la urmă, nici nu ne interesează asta. Cert e că, spre deosebire de Dumitru Tinu, Cristian Tudor Popescu "a trecut sticla" de la bun început şi acesta a fost lucrul hotărîtor care l-a propulsat pe poziţia pe care-o are astăzi, de jurnalist numărul 1 al ţării.
Povestea de mai sus ne arată că televiziunea-dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă-n traistă. Ea te face om (şi, oricum, fără ea nu eşti deloc vizibil, deci nu exişti), dar trebuie să ai şi tu oareşce valori personale pe care să le pui în joc. Termenul de "valoare" e folosit aici într-un sens foarte larg şi nu este nici pe departe vorba de valori în sens absolut, ci de cele cu care operează lumea - inconsistentă prin definiţie - a televiziunii.
Ce calităţi a avut Cristian Tudor Popescu, pentru a se impune ca vedetă TV? În primul
