ROMÅNII, FIGURANŢI BENEVOLI LA SPECTACOLUL CUMPÅRÅTURILOR
De ce vii la mall? În primul rând ca să cumperi conform unei tehnologii ce amestecă mania shopping-ului cu spectacolul gratuit al miilor de oameni reuniţi sub cupolă. Descoperi la român bucuria de a se lăsa pe mâna mall-ului, care e gata oricând să-l înfieze. Campania Jurnalului Naţional evidenţiază cât datorează românul mall-ului, într-o relaţie ce se anunţă de lungă durată.
●Aşi la cumpărături şi la arsul gazului
Acolo unde ţoala contează PRÊT-À-PORTER ● Extravaganţa s-a născut înainte şi a crescut semnificativ după
Mall-urile s-au schimbat, s-au înmulţit, însă de-a lungul anilor un singur lucru a rămas la fel: modistul de mall. El se confundă până la contopire cu acea persoană care ar vrea să treacă drept misterioasă, dar a cărei vedenie îţi rămâne pe retină ca o muscă cu picioarele înfipte-n miere.
În ziua în care a apărut primul mall în oraş, mai multe categorii de indivizi s-au bucurat. Finanţiştii au preamărit progresul "c-avem şi noi, ca orice ţară civilizată", proprietarii de apartamente din vecinătate s-au desfătat cu gândul meschin că specula a supravieţuit tranziţiei, cetăţenii posesori de merţane au rânjit în barbă că pot să-şi exhibe talentul, blondele au empatizat cu bucuria celor din urmă, vipurile că în sfârşit se pot lăsa admirate în toată splendoarea de carne şi oase, mai ales oase, cinefilii că au unde. Şi tot aşa. Desigur, au fost şi oameni normali care au primit vestea ca pe o ştire oarecare, ca şi cum în loc de becuri vor putea folosi de-acum înainte neoane ecologice. Prrrrbbbtt! Şi ce?!
MODISTUL DE MALL. Nu îmi mai amintesc ziua istorică în care am păşit prima oară în mall, pătrunsă de importanţa momentului, dar îmi amintesc sentimentul de frustrare provincială declanşat în faţa frizurilor desăvârşite c
